Colindător al nopții, trist boem,
Cu inima chircită aguridă,
Primesc sărutul brumelor dintâi...
Flămând de adevăr și de rotund,
Îmi sorb vremelnicia pân` la fund,
Fluier de os cu viersul smălțuit,
Suflet turnat în faguri de poem...
Sobol, ori liliac purtând hlamidă,
Îmi stoarce-n vene cineva lămâi...
Toamnă de-opal, sosiși !...Bine-ai venit...